Marea minciuna despre lumina soarelui!

Dr. Roger Schwelt și cei 8 stâlpi ai sănătății: de ce medici de top luptă pentru a scoate pacienții la soare

Podcast complet (Podcast: The Diary of a CEO) aici: https://www.youtube.com/embed/wQJlGHVmdrA?si=yeM4v4yAyjrVg2b5

I. Introducere și povestea care a schimbat perspectiva

Dr. Roger Schwelt, medic certificat în terapie intensivă, își propune să explice știința complexă în sfaturi clare, salvatoare de vieți, bazate pe experiența sa cu pacienții aflați la sfârșitul vieții. El subliniază că știe ce îi împiedică pe oameni să ajungă în stadiul critic și cum să le prelungească viața.

Medicul își începe discursul cu povestea unui băiat de 15 ani diagnosticat cu cancer de sânge, care a dezvoltat o infecție fungică necrotică, periculoasă pentru viață, la plămân.

• Infecția era atât de severă încât medicii i-au îndepărtat plămânul stâng, dar s-a răspândit la plămânul drept rămas.
• Medicii epuizaseră toate opțiunile și i-au mai dat aproximativ două zile de trăit, recomandând un ordin de a nu resuscita (DNR - Do Not Resuscitate).
• Singura dorință a băiatului a fost să iasă afară, pe care personalul spitalului i-a îndeplinit-o, ducându-i patul și aparatul BiPAP în exterior.
• După a doua zi petrecută afară, numărul de celule albe din sânge (o măsură a infecției) a început să scadă, iar necesarul său de oxigen s-a redus.
• În ziua a cincea, nu mai avea nevoie de aparatul BiPAP. O scanare CT a arătat că boala era diminuată cu aproximativ 60-70%.
• Singura schimbare semnificativă în tratamentul său a fost timpul petrecut afară, la soare (și utilizarea mai consecventă a unui dispozitiv de lumină numit Firefly).
• Principiul: acest incident ilustrează beneficiile profunde și neapreciate ale luminii solare asupra sănătății, ducând la discuția mai amplă despre „opt stâlpi ai sănătății”. Obiectivul actual al Dr. Schwelt este să lucreze în spitale pentru a scoate mai mulți pacienți afară, amintind de vremurile când camerele de spital erau construite cu verande pentru expunerea la soare.
  • Studiile arată că pacienții aflați în patul mai apropiat de fereastră, într-o rezervă cu două paturi, sunt externați mai repede.

1.1. Ce își propune Dr. Roger Schwelt să realizeze?

În afara sarcinilor sale clinice ca specialist certificat în medicină internă, pneumologie și terapie intensivă (medicul văzut de pacienții în stare critică în secția de terapie intensivă), scopul Dr. Schwelt este de a explica clar instrumente ușor de înțeles pe care oamenii le pot implementa pentru a-și îmbunătăți sănătatea și bunăstarea.

II. Cei 8 stâlpi ai sănătății (framework-ul "NEW START")

Dr. Schwelt folosește metafora unui lanț pentru a reprezenta viața unei persoane, unde fiecare zale este un sistem de organe (inima, plămânii, ficatul, rinichii etc.). Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, aceste zale se erodează, iar cea mai slabă se rupe în cele din urmă, ducând la un diagnostic.

• Abordarea medicinei moderne: scopul este de a folosi puterea celorlalte zale pentru a o proteja pe cea mai slabă, adesea prin medicamente. Toate medicamentele au efecte secundare; de exemplu, un medicament pentru stoparea cheagurilor (TPA sau TNK) poate salva zaul creierului, dar poate provoca sângerări în altă parte, compromițând alte zale.
• Datoria medicului: trimiterea unui pacient acasă după o intervenție de urgență (cum ar fi pentru un accident vascular cerebral) este incompletă fără a-i explica factorii legați de stilul de viață care au slăbit zaul și ce trebuie făcut pentru a preveni reapariția problemei.
• Obiectivul: intervenția principală ar trebui să fie consolidarea tuturor zalelor devreme în viață pentru a prevenir eroziunea.

Cei opt stâlpi care prelungesc viața și sunt benefici sunt rezumați prin acronimul NEW START (nutriție, exerciții, apă, soare, temperanță, aer, repaus, încredere – tradus și ca un nou început):

1. Nutrition (nutriție)
2. Exercise (exerciții)
3. Water (apă - în special utilizarea externă)
4. Sunlight (lumina solară)
5. Temperance (temperanță/moderare)
6. Air (aer)
7. Rest (repaus/odihnă)
8. Trust (încredere/credință)

2.1. Prezentare generală a stâlpilor

• Nutriție: ceea ce punem în corpul nostru are un impact dramatic asupra bunăstării.
• Exerciții: spre deosebire de medicamentele care au efecte secundare, exercițiile au „beneficii secundare”. Reduc riscul de accident vascular cerebral, îmbunătățesc bunăstarea și reduc depresia, întărind toate zalele fără a o compromite pe niciuna în favoarea alteia.
• Apă (externă): utilizarea, cum ar fi dușurile fierbinți/reci, băile reci și saunele, poate afecta sistemul imunitar. Datele din Finlanda arată că utilizarea frecventă a saunei este asociată cu o rată mai mică de deces din cauza bolilor cardiovasculare.
• Temperanță: moderare, în special evitarea toxinelor precum alcoolul, fumatul (cancer pulmonar) și amfetaminele. Renunțarea la acestea îmbunătățește toate zalele.
• Aer: nu doar aer „pur”, ci aer care conține elemente necesare, similar cu microflora intestinală. Aerul de afară este cel mai bun. Studiile arată că simpla ieșire o zi pe săptămână poate stimula sistemul imunitar și ne poate face mai relaxați.
• Repaus: include somnul zilnic (crucial pentru sănătate și longevitate) și un repaus săptămânal, cum ar fi luarea de pauze de la e-mailuri și dispozitive în weekend.
• Încredere (credință): nu poate fi ignorată, deoarece un corp tot mai mare de dovezi științifice arată că oamenii cu o credință puternică și încredere într-un Dumnezeu susținător sunt mai bine echipați să facă față stresului, depresiei și anxietății.

III. Mitocondriile și beneficiile științifice necunoscute ale luminii solare

Dr. Schwelt se concentrează pe lumina solară ca fiind „fructul cel mai ușor de cules” din cauza experienței sale în timpul pandemiei COVID-19.

3.1. Rolul radiației infraroșii (IR)

• Problema de bază: disfuncția mitocondrială: pacienții care mureau de COVID-19 erau cei cu boli cronice (obezitate, boli de inimă, boli de rinichi, demență) – afecțiuni toate înrădăcinate în disfuncția mitocondrială.
• Mitocondriile: cunoscute ca fiind uzina de energie a celulei, producția de energie a mitocondriilor scade cu aproximativ 70% pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Această funcție redusă duce la simptome în funcție de tipul de celulă (ficat gras, inimă congestionată, demență în creier).
• Mecanismul luminii infraroșii (Russell Writer & Scott Zimmerman): o lucrare din 2019 a propus că lumina infraroșie (IR) a soarelui – o lumină cu undă lungă – poate pătrunde până la 8 cm în corp.
  • Lumina IR interacționează cu mitocondriile, „motorul” celulei, care, la fel ca un motor de mașină, produce căldură/reziduu numit stres oxidativ.
  • Stresul oxidativ face ca mitocondriile să funcționeze slab, ducând la boli precum diabetul și demența.
  • Sistemul de răcire al mitocondriilor este melatonina, care acționează ca un antioxidant puternic (aceasta este melatonina celulară, nu cea produsă în creier pentru somn).
  • Concluzie: radiația infraroșie de la soare stimulează și reglează melatonina celulară, care răcește mitocondriile și îmbunătățește producția de energie.

3.2. Lumină solară și viruși: impactul asupra COVID-19

Teoria mitocondrială a oferit o explicație mai bună pentru tiparele de decese COVID-19 observate de Dr. Schwelt:

1. Receptorul ACE2: virusul SARS-CoV-2 se atașează de receptorul ACE2, care face parte din sistemul de răcire al celulei (atenuând stresul oxidativ). Virusul elimină practic această acțiune de răcire, făcând ca motorul celulei să „funcționeze la cald”. Persoanele cu afecțiuni cronice preexistente (ale căror motoare funcționau deja la cald din cauza disfuncției mitocondriale) erau cele care mureau.
2. Vitamina D ca marker, nu cauza: la începutul pandemiei, pacienții cu niveluri mai mari de vitamina D se descurcau semnificativ mai bine (risc mai mic de deces) decât cei cu niveluri scăzute.
   • Cu toate acestea, suplimentarea pacienților bolnavi cu tablete de vitamina D a avut un efect redus.
   • Propunerea: nivelurile mai mari de vitamina D erau un marker că persoana petrecea mai mult timp la soare, iar factorul real care făcea „munca grea” era radiația infraroșie de la soare, nu vitamina D în sine.

3.3. Dovezi clinice și statistice

Lumina solară oferă întregul spectru biologic al luminii, de la ultraviolete B cu undă scurtă (UVB, care produce vitamina D) la lumină infraroșie (IR) cu undă lungă.

• Vitamina D în sezonul rece: iarna sau la latitudini mari (cum ar fi Marea Britanie), soarele este jos pe cer, iar lumina sa trebuie să pătrundă oblic prin atmosferă. Lumina UVB este filtrată, ducând la deficit de vitamina D (necesitând suplimentare). Lumina IR cu undă lungă pătrunde în continuare, oferind beneficiile mitocondriale, chiar și atunci când producția de vitamina D este scăzută.
• Studiul brazilian (jacheta cu lumină IR): pacienții cu COVID-19 au purtat o jachetă cu lumină IR (940 nanometri) 15 minute/zi, timp de 7 zile, într-un studiu randomizat, orb. Durata medie de spitalizare pentru grupul de control a fost de 12 zile; pentru grupul cu lumină IR, a fost de 8 zile (o reducere de 4 zile).
• Latitudinea și mortalitatea: studiile din Europa, SUA și Anglia au arătat că zonele cu mai multă lumină solară (sau latitudine mai mică) aveau o mortalitate mai mică din cauza COVID-19, independent de nivelurile de vitamina D.

IV. Cât timp în soare ne poate prelungi viața?

4.1. Lipsă de soare = fumat

• Studiul suedez (20 de ani): a împărțit femeile în grupuri cu expunere scăzută, moderată și mare la soare. Femeile care petreceau cel mai mult timp afară aveau cea mai mică mortalitate din cauza cancerului, bolilor cardiovasculare și bolilor non-cardiovasculare.
• Amploarea riscului: riscul de deces pentru femeile din categoria expunerii scăzute la soare a fost același cu riscul de deces pentru fumătoarele din categoria expunerii mari la soare.
• Studiul UK Biobank: nu a găsit nicio creștere statistică a riscului de incidență a melanomului din cauza expunerii la soare, dar a găsit o mortalitate generală și o mortalitate prin cancer non-cutanat mai mică.
• Concluzie: beneficiile (reducerea mortalității prin cancer non-cutanat) depășesc riscurile. Lipsa luminii solare este „scorbutul secolului 21”.

4.2. Suplimentele de vitamina D și rolul lor

• Eficacitate: da, suplimentele de vitamina D funcționează, reducând riscul de sindrom toracic acut și de afecțiuni autoimune.
• Atenție: vitamina D este un hormon liposolubil; se recomandă verificarea periodică a nivelurilor pentru a evita supradozajul, care poate afecta metabolismul calciului.
• Soluție defectuoasă: a promova suplimentele ca înlocuitor pentru soare este o eroare, deoarece vitamina D nu poate reproduce efectul IR asupra mitocondriilor și a ritmului circadian.

V. Cum să maximizezi beneficiile luminii și ale naturii

5.1. Momentul optim și mitigarea riscului

• Pentru a reduce riscul UV: expunerea ar trebui să aibă loc dimineața și seara (când soarele este jos), deoarece lumina UV este filtrată, iar IR pătrunde în continuare.
• Pentru maximizarea IR: cea mai mare cantitate de lumină IR este la amiază. Protejați pielea cu haine sau pălărie, deoarece IR trece prin ele, dar UV nu.
• Ritmul circadian: este regulat de lumină prin intermediul ochilor. Nu este suficient să privești soarele printr-o fereastră, deoarece geamul filtrează lumina, inclusiv IR.

5.2. Întunericul nocturn și somnul

• Lumini artificiale și ecrane: expunerea la lumină puternică (în special lumina albastră de la ecrane) noaptea suprimă producția de melatonină și întârzie ritmul circadian (de exemplu, debutul somnului de la 22:00 la 1:00).
• Soluția: opriți lumina complet. Dormitorul ar trebui să fie cât mai întunecat posibil.
• Melatonină pentru somn: doze mici (sub 5mg) sunt benefice pentru dificultățile de a adormi sau pentru jet lag. Dozele mari pot cauza iritabilitate.

5.3. Aerul și spațiile verzi

• Studiul Green Heart (Louisville, KY): plantarea a 8.000 de copaci într-o zonă urbană a dus la o reducere cu 13-20% a markerilor de inflamație (CRP/HSCP) în rândul locuitorilor, corelând cu o reducere a accidentelor vasculare cerebrale.
• Fitoncidele (arome din copaci): compuși eliberați de copaci care stimulează sistemul imunitar (celulele natural killer) și reduc stresul. Beneficiul a durat circa 7 zile, sugerând că ieșirea o zi pe săptămână în natură este suficientă.

VI. Terapia cu apă și sistemul imunitar înnăscut

Discuția se concentrează pe utilizarea externă a apei (hidroterapia) și efectul acesteia asupra sistemului imunitar înnăscut.

6.1. Febra și interferonul

• Febra: este mecanismul natural de apărare al corpului pentru a crește temperatura și a crea un mediu ostil virușilor, semnalând, de asemenea, producția de interferon (principalul efector al sistemului imunitar înnăscut, eficient împotriva tuturor variantelor de virus).
• Recomandare: febra nu ar trebui tratată decât dacă apar complicații, deoarece tratarea ei „taie aripile” răspunsului imun.
• Sauna (febra indusă): inducerea unei febre artificiale prin saune sau prosoape fierbinți stimulează producția de interferon (creștere de 10 ori la 38–39°C).

6.2. Terapia cald și rece

• Căldura (saună): crește temperatura centrală a corpului și producția de interferon.
• Recele (duș/baie scurtă): are două efecte:
  • Vasoconstricție: menține temperatura centrală mai ridicată pentru mai mult timp.
  • De-marginare: constricția vaselor de sânge „aruncă” celulele albe din sânge (celulele imunitare) în circulație, stimulând răspunsul imun.

VII. Credința și longevitatea

Stâlpul încredere se referă la credința religioasă și capacitatea acesteia de a face față stresului și anxietății.

• Asociere: o relație sănătoasă cu un Dumnezeu/credință susținătoare este asociată cu reducerea depresiei și anxietății.
• Iertarea necondiționată: studiul Krauss a arătat că oamenii care practică iertarea necondiționată au mai puțină depresie. Acest tip de iertare a fost cel mai puternic asociat cu credința că Dumnezeu i-a iertat pe ei înșiși (de 2,5 ori mai probabil să ierte necondiționat).
• Terapia: injectarea aspectelor bazate pe credință în terapia cognitiv-comportamentală o face mai eficientă pentru credincioși.

VIII. Concluzie: o viziune holistică

Mesajul principal este că, deși medicamentele își au locul la sfârșitul vieții prin utilizarea celorlalte zale pentru a o proteja pe cea mai slabă, oricine este interesat de longevitate și de a trăi cea mai bună viață ar trebui să se concentreze pe întărirea tuturor zalelor lanțului prin stâlpii NEW START.

Întrebări și perspective neconvenționale

Întrebarea lăsată de invitatul anterior: care este domeniul tău de interes despre care îți dorești cel mai mult să vorbești, dar despre care nu ești aproape niciodată întrebat?

Răspunsul Dr. Schwelt: dovezi științifice în Biblie.

Dr. Schwelt este fascinat de corelația dintre afirmațiile scripturale antice și descoperirile științifice moderne:

• Corpul ca un templu: el a emis ipoteza că, dacă afirmația lui Pavel („trupul vostru este templul Duhului Sfânt”) este adevărată, structura corpului uman, necunoscută la acea vreme, ar trebui să se potrivească cu structura detaliată a templului/sanctuarului descrisă de Moise.
• Potrivirea structurală:
  • Altarul de jertfă: unde este sângele (se potrivește cu sistemul vascular).
  • Vasul de spălat (cu apă): zona de după sânge (se potrivește cu fluidul interstițial).
  • Structură cu un văl: camera care trebuie pătrunsă (se potrivește cu membrana celulară).
  • Camera interioară (locul sfânt): citoplasma celulei, conținând sfeșnicul cu șapte brațe care arde ulei de măsline și produce energie (se potrivește cu mitocondriile).
  • Locul preasfânt (nucleul): conține chivotul legământului cu două table de piatră (codul vieții). Acest lucru se potrivește exact cu nucleul care deține cele două lanțuri de ADN (descoperit în anii 1950).

2. Realitatea paralelă pe care ne-o prezintă unele instituții medicale oficiale.

Poziția oficială asupra cancerului și riscului solar

Instituțiile guvernamentale și medicale de top confirmă faptul că există o politică de sănătate publică ce recomandă limitarea drastică a expunerii la soare, în special pentru pacienții oncologici, din cauza riscului de cancer de piele.

1. Natura genetică a cancerului

• Instituția principală: Institutul Național al Cancerului (NCI) din SUA afirmă că, de bază, cancerul este o boală genetică, fiind rezultatul unor modificări (mutații) în ADN-ul celulelor.
• Factori determinanți: deși majoritatea mutațiilor sunt dobândite, o mică parte dintre cazuri sunt legate de gene moștenite, care cresc riscul de îmbolnăvire.
• Nota personală: nu este genetic, este doar incapacitatea sistemului imunitar să lupte cu celulele anormale, mutante înainte ca acestea să se ancoreze în organismul nostru și să devină canceroase, celule care sunt produse în număr de 2-3 mii în fiecare zi în orice om sănătos. (este un procent mic) - argumentația în alt articol.

2. Soarele ca factor de risc major

• Instituții care recomandă limitarea: Institutul Național al Cancerului (NCI) din SUA, Societatea Americană de Cancer (ACS), și CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) consideră că radiațiile ultraviolete (UV) emise de soare sunt un carcinogen cert și principala cauză a majorității cancerelor de piele.
• Recomandare standard: din acest motiv, recomandarea oficială de prevenție este evitarea expunerii excesive (în special la orele de vârf) și utilizarea consecventă a măsurilor de protecție.

3. Paradoxul vitaminei D

• Recomandarea de sănătate publică: deși soarele este esențial pentru producerea de vitamina D, iar aceasta poate avea beneficii în prevenția anumitor tipuri de cancer, instituții precum NCI și Institute of Medicine (IOM) sfătuiesc să nu se crească intenționat expunerea la soare pentru a obține vitamina D.
• Soluția oficială: pentru a evita riscul de cancer de piele, se recomandă obținerea necesarului de vitamina D din suplimente alimentare sau din dietă.

4. Pacienții oncologici – măsuri extreme

• Recomandări clinice: clinici de prestigiu precum Mayo Clinic și organisme precum Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO) (prin ghidurile pentru pacienți) subliniază că, pentru pacienții care urmează tratamente oncologice (chimioterapie, radioterapie), recomandarea de a evita soarele este de o importanță capitală.
• Motiv: multe tratamente cresc semnificativ fotosensibilitatea pielii, expunerea putând duce la arsuri severe, iritații și complicații grave care pot afecta cursul tratamentului.

3. De ce aceasta discrepanță?

3.1. Miopia instituțională și paradoxul luminii solare

Afirmațiile Dr. Roger Schwelt, un medic de terapie intensivă, aduc în prim-plan o perspectivă profundă care contrastează izbitor cu poziția monolitică și extrem de precaută a marilor instituții medicale (NCI, ACS, CDC, ESMO). Discrepanța sugerează un eșec instituțional de a promova o soluție de bază, gratuită și naturală, favorizând în schimb o abordare medicalizată și incompletă a sănătății publice.

Discrepanța se poate structura pe următoarele axe:

A. Reducționismul periculos: o miopie focalizată exclusiv pe piele

Poziția oficială tratează lumina solară printr-o lentilă reducționistă, concentrându-se aproape exclusiv pe riscul de cancer de piele (melanom și non-melanom) cauzat de radiațiile UV. Soarele este catalogat drept un „carcinogen cert”, iar soluția universală devine evitarea drastică.

• Eșecul de a măsura esențialul: Dr. Schwelt citează studii suedeze și UK Biobank care demonstrează că persoanele care evită soarele au un risc de mortalitate de toate cauzele similar cu cel al fumătorilor. Aceasta sugerează că beneficiile sistemice ale soarelui (cardiovasculare, metabolice, imunitare) depășesc cu mult riscul izolat al cancerului cutanat.
• Paradoxul responsabilității: în ciuda faptului că au „bani și timp” și „responsabilitatea de a promova adevărul,” instituțiile medicale ignoră sau pun sub semnul întrebării studii masive care arată că riscul cel mai mare este lipsa de soare, nu expunerea moderată. Ele se agață de o cauzalitate singulară (UV→cancer de piele) în detrimentul cauzalității sistemice (lipsa IR→disfuncție mitocondrială→boli cronice/mortalitate prematură).

B. Ignoranța spectrului de lumină: eșecul de a diferenția lungimile de undă

Consilierii instituționali par să ignore fizica de bază a luminii solare, tratând-o ca pe un factor de risc omogen.

• Disfuncția mitocondrială: Dr. Schwelt explică faptul că lumina solară nu este doar vitamina D (produsă de UVB, care pătrunde puțin) sau arsuri solare (cauzate de UV), ci și radiație infraroșie (IR), care pătrunde până la 8 cm în corp. Această lumină IR este esențială pentru răcirea mitocondrială prin stimularea producției de melatonină celulară, contracarând stresul oxidativ care stă la baza bolilor cronice (diabet, demență, insuficiență cardiacă).
• Paradoxul prevenției: prin recomandarea standard de evitare totală (în special la orele de vârf), instituțiile blochează accesul la întregul spectru de lumină care asigură beneficiile sistemice. Mai mult, ignoră faptul că cele mai mari beneficii pentru ritmul circadian și, parțial, pentru IR, se obțin dimineața sau seara, când radiațiile UV sunt cel mai ușor de filtrat. Această abordare denotă o lipsă de curiozitate științifică cu privire la mecanismele profunde ale sănătății, axându-se pe simpla evitare a unui factor de risc extern.

C. Soluția inadecvată: paradoxul suplimentării

Poziția oficială, susținută de NCI și IOM, recomandă în mod explicit suplimentarea cu vitamina D ca alternativă sigură la expunerea la soare.

• Vitamina D ca marker: Dr. Schwelt, bazându-se pe datele clinice din timpul pandemiei, susține că nivelul ridicat de vitamina D a fost cel mai probabil un marker al faptului că pacientul era afară și primea IR benefică, nu neapărat cauza principală a rezultatelor pozitive. Pacienții suplimentați în spital nu au avut același răspuns.
• Un substitut defectuos: a promova suplimentele ca înlocuitor pentru soare este o eroare de logică instituțională și o soluție defectuoasă. Suplimentul cu vitamina D nu poate reproduce efectul IR asupra mitocondriilor, ritmului circadian sau producția de interferon (element crucial al sistemului imunitar înnăscut, discutat în contextul hidroterapiei și febrei). Prin urmare, instituțiile promovează o jumătate de adevăr care menține populația într-o stare de deficiență sistemică („scorbutul secolului XXI” – lipsa luminii solare).

D. Ignorarea înțelepciunii istorice și a soluțiilor ne-farmaceutice

Unul dintre cele mai clare semne de aroganță instituțională este respingerea cunoștințelor tradiționale și a soluțiilor simple, ne-farmaceutice:

• Arhitectura spitalelor: Dr. Schwelt menționează că spitalele construite la începutul secolului XX aveau verande tocmai pentru a scoate pacienții la soare — o practică înțeleaptă, eliminată de modernismul medical care a izolat pacienții în spații interioare, iluminate artificial.

3.2. Concluzie finală

Poziția oficială, deși motivată de dorința lăudabilă de a reduce un risc specific (cancerul de piele), eșuează în mod dramatic să ofere o viziune holistică asupra sănătății. Prin promovarea fricii de soare și a suplimentării ca soluție unică, instituțiile medicale se fac vinovate de:

1. Miopie științifică prin ignorarea fotobiologiei spectrului de lumină și a beneficiilor IR asupra mitocondriilor și imunității sistemice.
2. Eșec în promovarea sănătății prin ignorarea datelor privind mortalitatea de toate cauzele, care arată că evitantul solar are un risc mai mare.
3. Neglijență prin faptul că nu au investigat serios și la scară largă o intervenție gratuită (expunerea controlată la soare/natură) care ar putea reduce dramatic costurile de spitalizare și povara bolilor cronice, ocolind astfel „adevărul de bun simț promovat de toate culturile”.